Palatul Administrativ
Category Castel
DESCRIERE
Construit în anul 1898 de arhitectul italian Giussepe Ciconi și destinat, încă de pe atunci, Instituției Prefectului, Palatul Administrativ ,,Barbu Știrbei” a devenit, peste timp, o clădire emblematică a județului.[1]
Clădirea este construită în stil neoclasic, cu fundaţii de beton, ziduri de cărămidă presată, în grosime de 42-50 cm, soclu placat cu piatră fasonată, cu profilatură foarte bogată. Este compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee şi şarpantă din lemn şi învelitoare din tablă galvanizatâ. În pofida deteriorărilor suferite de-a lungul vremii, a impresionat în epocă (Nicolae Iorga o asemuia cu unul din marile spitale bucureştene, la prima sa vizită în Călăraşi, în 1910), impresionează şi azi şi va impresiona atâta timp cât va exista, prin măreţia şi arhitectura sa.
Având la data recepţionării – 21 ianuarie 1898 – 58 camere şi o suprafaţă de 2517,63 m.p., clădirea a adăpostit, în decursul timpului, principalele instituţii ale judeţului Ialomiţa (în perioada 1898-1952), ale raionului Călăraşi (în perioada 1952-1968), municipiului Călăraşi (1968-1981), instituţiile de partid şi administrative ale judeţului Călăraşi din 1981 până în 1989, revenind, după revoluţia din Decembrie 1989, la rostul pentru care a fost construit: Palatul Prefecturii.[2]
ISTORIE
La 19 iulie 1891, prin actul autentificat la Tribunalul Ialomiţa, primarul oraşului Călăraşi, Gheorghe Dumitrescu, în baza deciziei Consiliului din 6 iunie 1891, era autorizat de a vinde Casei judeţului Ialomiţa locul din Piaţa Carol I, notat pe planul oraşului, întocmit de inginerul Scarlat Popovici în anul 1852, în schimbul sumei de 20 000 lei, cu obligaţia pentru judeţ ca pe locul respectiv ”să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină publică pe locul ce ar rămâne neocupat cu facerea palatului. În jurul terenului, judeţul va lăsa neocupat cu grădină un spaţiu de patru metri care să servească ca Bulevard şi alee înconjurătoare la aceste construcţiuni.”.
Reprezentantul judeţului, preşedintele Comitetului Permanent, Gheorghe Nicolescu, accepta vânzarea-cumpărarea la preţul şi condiţiunile din act, pe care se obliga a le executa. Suprafaţa terenului era de 26.999 m.p.
În anul 1894, Ministerul de Interne nu se pronunţase încă asupra ţinerii licitaţiei pentru darea în antrepriză a construcţiei.
Proiectul construcţiei a fost întocmit de inginerul Socolescu, iar lucrarea, în care intra şi locuinţa prefectului (fostul sediu al Institutului FORDOC- actual ADR Sud Muntenia POSDRU) a costat 488.825 lei. Construcţia va fi executată de arhitectul italian (devenit călărăşean prin căsătorie), Giussepe Ciconi – acelaşi care va mai dărui urbei călărăşene două podoabe: Cazarma pompierilor şi Şcoala 2 de fete (azi Şcoala nr. 4) şi supravegheată de arhitectul Al. Săvulescu. Piatra fundamentală a a fost pusă în ziua de 11 iunie 1895, în prezenţa lui M. Deşliu, secretar general al Ministerului de Interne. La festivitate au participat toate oficialităţile judeţului şi oraşului.[3]
SEMNIFICAȚIA SITULUI
Palatul Administrativ este un monument de arhitectură, una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
INFORMAȚII PENTRU VIZITATORI
În municipiul Călărași sunt în uz 26 de autobuze, menținându-se un număr constant în perioada 2004-2006. Acestora li se alătură companiile de taximetrie și companiile de transport extraurban cu microbuze care leagă municipiul de alte orașe ale țării. Rețeaua stradală a Municipiului Călărași este dispusă sub formă rectangulară (dreptunghiulară). Axa longitudinală orientată pe direcția vest-est se situează în continuarea drumului DN3 - Calea București. Axa nord-sud se desfășoară pe trasee decalate în zona centrală: DN21 - str. Slobozia, str. Republicii - str. Eroilor - DN3 în direcția Chiciu-Ostrov-Constanța. Principalele artere funcționale ale rețelei sunt: Strada București cu profil variabil, 4 benzi (categoria II) și respectiv 2 benzi (categoria III); Bd. Republicii are de asemenea 4 și 2 benzi (categoria II și III). Transportul greu local este dispus pe artere care caută să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetrația DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare în zona centrală pe str. Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești. Artera care leagă DN 3 cu DN 21 și DN 3 B are 2 benzi carosabile. Aceasta asigură colectarea, repartiția și deplasarea traficului greu local și de tranzit spre direcția est-vest. Străzile Oborului, Dobrogea, Prutului, Libertății și I.L. Caragiale sunt carosabile de categoria III și asigură accesul spre zonele din sud. Strada Independenței are 2 benzi (categoria III) și deservește toate categoriile de trafic inclusiv traficul greu. Strada Cuza Vodă, orientată pe direcția nord-sud, leagă Calea București cu Bd. Republicii și are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II) Transportul greu local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. [4]
ALTE INFORMAȚII
Palatul Administrativ, construit în 1898, este un monument de arhitectură, una dintre cele mai prestigioase clădiri din Călărași.
CLASIFICAREA SITULUI
Obiectiv istoric
[1] Palatul Administrativ al județului Călărași ruinat de nepăsarea autorităților guvernamentale
[2] DILEMA DECENIULUI- AL CUI ESTE PALATUL PREFECTURII?
http://www.soridapress.ro/dilema-deceniului-al-cui-este-palatul-prefecturii/
[3] DILEMA DECENIULUI- AL CUI ESTE PALATUL PREFECTURII?
http://www.soridapress.ro/dilema-deceniului-al-cui-este-palatul-prefecturii/
[4] Călărași