Mănăstirea Negoieşti
Category Templu
LOCAȚIE
DJ140 Negoiești
DESCRIERE
Mănăstirea Negoieşti este una dintre ctitoriile domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elena. Fondată în anul 1649, biserica este de dimensiuni impunătoare, având o înălţime de 31 de metri, lungime de 18 metri şi o lăţime de peste 7 metri. Zidurile, din piatră şi cărămidă, au o grosime de peste un metru, în unele locuri ajungând să depăşească 2,5 metri. Ansamblul este format din clădirea propriu-zisă, încăperile bisericeşti, clopotniţa şi zidul înconjurător. Turla bisericii era construită pe jumătate din cărămidă şi jumătate din lemn. Biserica era prevăzută cu ferestre cu cadre de fier. Interiorul bisericii este de forma unui patrulater neregulat, iar pardoseala era din cărămidă. Clopotniţa bisericii a fost construită din zid şi acoperită cu şindrilă. Se spune că în anul 1680, la prima invazie a turcilor asupra mănăstirii, clopotul din clopotniţă a fost luat de aceştia.
Intrarea în biserică se făcea printr-o poartă mare, construită din scânduri de brad. În ceea ce priveşte casele egumeneşti, acestea au fost construite odată cu biserica şi fiecare era dotată cu pivniţă proprie, unde erau păstrate produsele necersare egumenilor şi călugărilor mănăstireşti. La un an după ridicare, biserica a fost închinată la Muntele Athos, afacerile administrative şi religioase fiind acordate egumenilor greci.[1]
ISTORIE
De-a lungul timpului, mănăstirea Negoieşti a primit numeroase danii de la domnii Ţării Româneşti sau de la alţi boieri. Conform unor documente din sec. al XVII-lea, mănăstirea a avut un istoric zbuciumat, fiind atacată în mai multe rânduri de turci. În anul 1680 are loc un prim atac. După anul 1720, atacurile devin din ce în ce mai dese, pentru ca în anul 1810, mănăstirea să fie părăsită de egumeni aproape în totalitate.
În anul 1823, biserica "Sfinţii Arhangheli" este menţionată de către Mitropolia Ţării Româneşti ca având ferestre fără geamuri, pereţi interiori nepictaţi, pardoseală de cărămidă, iar turla mare şi clopotniţa din zid deteriorate, ca și şi zidurile înconjurătoare.
În anul 1864, biserica trece printr-un proces amplu de restaurare, condus de arhitectul Schlater. Interiorul bisericii a fost pictat de Constantin Lecca (anul 1807 – anul 1887), iar catapeteasma sculptată de Constantin Babic.
Istoria mănăstirii Negoieşti poate fi împărţită în trei faze:
1. Între anii 1649-1718: perioadă liniştită, când mănăstirea primeşte bunuri şi moşii, devenind una dintre cele mai bogate din Ţara Românească.
2. Între anii 1719-1823: perioadă tumultuoasă, când atacurile turcilor se înteţesc, iar mănăstirea ajunge în stadiu grav de deteriorare.
3. Între anii 1823-1863: perioadă de redresare, când mănăstirea revine la farmecul de altădată.
În urma aplicării legii secularizării, în anul 1864, mănăstirea devine biserică de mir (sevind comunitatea), iar călugării merg fie la mănăstirea Căldăruşani, fie la mănăstirea Snagov. În urma cutremurului din 1977, mănăstirea suferă deteriorări grave. Începând cu acelaşi an trece printr-un şir de lucrări de restaurare.
Între anii 2004 şi 2010, ansamblul mănăstiresc a fost declarat monument istoric, fiind inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Călăraşi, din care fac parte Biserica "Sfinţii Mihai şi Gavril", ruinele chiliilor şi zidul de incintă.
În perioada 2011-2013, mănăstirea a intrat într-un proces de restaurare şi reabilitare, finanţat din fonduri europene, fiind la un pas de a fi introdusă în circuitul turistic al judeţului Călăraşi.[2]
SEMNIFICAȚIA SITULUI
Mănăstirea Negoieşti este una dintre ctitoriile domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elena, mănăstire a cărei începuturi pornesc din anul 1649. Monument arhitectonic de importanță națională.
INFORMAȚII PENTRU VIZITATORI
10:00 – 16:30
ALTE INFORMAȚII
Ansamblul arhitectonic al mănăstirii Negoiești a fost declarat monument istoric fiind inclus pe lista monumentelor istorice din județul Călărași din anii 2004 și 2010, ca monument arhitectonic de importanță națională
CLASIFICAREA OBIECTULUI
Obiectiv religios
[1] Mănăstirea Negoieşti, http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/3-manastiri/1687-manastirea-negoiesti
[2] Mănăstirea Negoieşti, http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/3-manastiri/1687-manastirea-negoiesti