Situl arheologic de la Măriuţa

LOCAȚIE

Mariuța

917014 Călăraşi

DESCRIERE

Situl arheologic de la Măriuţa reprezintă unul dintre acele locuri din România în care turistul este invitat să descopere universul ultimei jumătăţi a mileniului V î.C., punte către o civilizaţie îndepărtată, cu o cultură specifică.

Aici au fost descoperite zece locuinţe construite la suprafaţa solului în două şiruri paralele (cel puţin în cazul primilor locuitori) cu o zonă mai largă, pe mijloc, probabil destinată circulaţiei. Pereţii locuinţelor erau realizaţi dintr-un sistem de pari îngropaţi, între care erau împletite nuiele şi trestii. Peste aceasta, atât la interior, cât şi la exterior urma o lipitură de lut, depusă în straturi succesive. Podelele acestor locuinţe erau realizate tot din lut depus în straturi, bine ales (de obicei lut galben, curat) şi bine bătătorit. Acoperişul în două ape era realizat din stuf depus în straturi groase şi legat cu fibre vegetale pe o reţea de bârne orizontale şi paralele. În toate locuinţele de la Măriuţa au fost descoperite vetre de foc folosite pentru activităţile curente. La unele dintre locuinţe s-au observat mai multe reparaţii ale vetrelor sau ale pereţilor, vizibile în straturile de lut adăugate, ceea ce denotă grija deosebită acordată spaţiului destinat locuirii şi activităţilor casnice.

Ocupaţia cea mai importanta a micii comunităţi de la Măriuţa a fost creşterea animalelor. Analizele osteologice ale resturilor de mamifere au arătat că locuitorii satului creşteau vite, oi și capre, dar este întâlnit şi porcul sau câinele. A fost descoperit şi un mic atelier de prelucrare a uneltelor de os şi corn. În acest atelier, în afara unor unelte neutilizate, prezenţă normală într-un asemenea spaţiu, şi a altora care au urme de folosire (lustruite mai ales la partea activă) apar şi câteva ciocane şi împungătoare din os care au fost aduse, fără îndoială, pentru a fi reparate.

Statuetele de lut sau cele de os relevă existenţa unuia sau mai multor personaje feminine aflate în diverse ipostaze, care pot reprezenta forme sintetice ale unor zeităţi gumelniţene, legate de un eventual cult al fertilităţii şi fecundităţii.[1]

ISTORIE

Situl eponim se găseşte la 5 km de Olteniţa, pe o terasă a Dunării. Cultura Gumelniţa aparţine în realitate unui important complex cultural cunoscut sub numele de Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI, datat în mileniul V î.H. şi reprezentând prima mare unificare culturală între Balcanii de Sud (Dikili Tash, Sitagroi ...) şi Carpaţi. În interiorul acestui mare complex se manifestă particularităţi locale. Acestea sunt adesea dificil de decelat şi de explicat, dar sunt fără îndoială legate de elementele moştenite de la culturile anterioare, necropola de la Varna (Bulgaria) fiind exemplul cel mai elocvent.

Complexul cultural Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI s-a născut din evoluţia locală a culturilor Boian, Mariţa şi Karanovo V. Acest fenomen s-a petrecut rapid, putându-se vorbi de la început de o cultură unică, cu aspecte regionale. Uniformizarea culturală va fi chiar mai evidentă în faza A2 a culturii Gumelniţa, în decursul căreia formele ceramice şi plastica vor fi practic identice în întreaga arie de răspândire.

Principalele aşezări sunt tell-urile (Karanovo, Hârşova, Orduşani) a căror stratigrafie oferă o mare cantitate de informaţii asupra evoluţiei cronologice a acestei culturi şi asupra relaţiilor cu grupurile culturale vecine (Vinča, Cucuteni, Dimini, Sălcuţa). Situl arheologic de la Măriuţa este un sit de o mare importanţă pentru cunoaşterea acestei culturi, impresionanta bogăţie a monumentelor care au fost descoperite permiţând punerea în evidenţă a unei puternice organizări sociale bazate pe o riguroasă ierarhie.

Evoluţia culturii Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI se sfârşeşte progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavodă I, considerate de către numeroşi cercetători ca primii proto-europeni.[2]

SEMNIFICAȚIA SITULUI

Situl arheologic de la Măriuţa este o aşezare şi necropolă eneolitică din cultura Gumelniţa, mil. IV î. H. Este foarte importantă pentru a explora cultura locuitorilor timpurii ai acestor zone. De asemenea, este importantă cercetarea în continuare a triburilor Gumblehin și istoria generală a județului Călărași.

INFORMAȚII PENTRU VIZITATORI

Situl este liber pentru vizitare.

ALTE INFORMAȚII

Cultura Gumelniţa aparţine în realitate unui important complex cultural cunoscut sub numele de Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI, datat în mileniul V î.H.

CLASIFICAREA SITULUI

Sit  arheologic - istoric

[1] SITUL ARHEOLOGIC DE LA MĂRIUȚA

http://www.prinmuntenia.info/situl-arheologic-de-la-mariuta

[2] Cultura Gumelniţa

http://www2.culture.gouv.fr/culture/arcnat/harsova/ro/dobro3.htm