Zidul sudic și Poarta de Sud a cetății Durostorum- Drustar

LOCAȚIE

Zidul sudic și Poarta de Sud a cetății Durostorum- Drustar este situate în centrul orașului Silistra, la 429 km de capitala Sofia. De la Sofia la Silistra există un autobuz din Autogara Centrală din Sofia de trei ori pe zi, precum și un tren, de asemenea de trei ori pe zi, de la Gara Centrală Sofia.

DESCRIERE

Zidul cetății sudice este cel mai bine conservat pasaj din sistemul fortificat al cetății Durostorum-Drustar, care este încă vizibil în spatele pieței orașului. A fost descoperită în timpul săpăturilor arheologice din 1986-1987 și 2007-2012.

Drastar este numele medieval al actualului oraș Silistra. Orașul apare pe fundațiile vechiului oraș antic Durostorum, care a devenit în timp nucleul orășelului medieval Drastar. După convertirea bulgarilor la creștinism, a devenit sediul Bisericii Ortodoxe Bulgare, iar în timpul celei de-al Doilea Țarat Bulgar a servit drept centru metropolitan. Orașul avea două ziduri fortificate - unul de Nord și unul de Sud.

ISTORIE

Construcția cetatii Durostorum-Dorostol-Drastar, sau a zidului sudic al cetății, datează de la începutul secolului al VI-lea.

Zidul sudic a cetății este una dintre cele mai impresionante facilități militare de apărare datând din Antichitate și Evul Mediu, din Bulgaria. Acesta este construit sub împărații Dioclețian și Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea și restaurat în timpul împăratului Iustinian cel Mare (527-565), ca o fortificație fără egal în antichitatea târzie. Durustorum era o cetate poligonală solidă, măsurând aproximativ 350 x 240 de metri, cu pereți cu o grosime de la 3,60 la 4,20 m, având două porți, turnuri pentagonale și triunghiulare înalte de 12 m. Cetatea a fost distrusă de slavi și de proto-bulgari, în secolul al VII-lea, a fost reconstruită de Han Omurtag (814-831) și folosita ca fortăreață a orașului fără întrerupere, până în secolul al XIX-lea.[1]

Din zidul sudic al cetății este astăzi vizibilă o porțiune de 40 de metri, cu patru turnuri. La două dintre ele - rotunde și triunghiulare - s-au conservat doar temeliile. Zidul are o grosime de 3,60 m. Bazele turnurilor sunt de 3,80 și 3,90 metri lățime și au 3m adâncime. Sunt construite din piatra cioplită grosolan, poziționată orizontala și legată cu soluție de var, pietriș și ceramică de construcții zdrobită. [2]

Studiile arheologice arată că cetatea a VI-VII sec., fara schimbari drastice a fost restabilita și reutilizata conform destinației în timpul IX-XV și XVI-XIX sec. Acest zid cu poarta centrală a fost martorul unor evenimente politice spectaculoase și prin ea au trecut multe personaje importante. În 681 Înainte să apară armata bulgară cu Khan Asparuh, apoi la începutul secolului al IX-lea. a fost restaurată de Khan Omurtag. În spatele acestui zid în 896 tarul Simeon cel Mare și-a păstrat armata bulgară și a realizat o contraofensivă victorios împotriva ungurilor. Câteva decenii mai târziu, în același loc a fost organizata intalnire de două dintre cele mai remarcabile conducătorii Europei medievale - împăratul bizantin Ioan Tzimiskes și knyazul rusesc Sviatoslav. Acolo în 1088 a fost învinsă împăratul bizantin Alexios Comnenul de pecenegi și bulgari. În această poartă în jurul valorii de 1,180 frații Asen și Petar a restaurat puterea bulgară în Drustur. De aici, în 1299 despotul lui Drustur despot Theodore Svetoslav a mers spre Târnovo, unde a fost coronat rege bulgar. În cele din urmă această cetate a devenit capitala unui stat feudal independent la sfârșitul secolului al XIV-lea. guvernat de despotului lui Drustur Ivanko Terter. Fortul puternic a fost cucerit de turci în 1383 și a servit ca unitatea de bază de fortificații Silistra în timpul erei otomane. A fost distrus doar în 1810 de celebrul general rus Pyotr Bagration - erou al bătăliei de la Borodino împotriva lui Napoleon Bonaparte.

Din zidul sudic al cetății este astăzi vizibilă o porțiune de 40 de metri, cu patru turnuri.. La două dintre turnuri - rotund și triunghiular - s-au păstrat doar temeliile. Zidul are o grosime de 3,60 m. Temeliile turnurilor au o lățime de 3,80 și respectiv 3,90 metri, cu o adâncime de 3 m. Construcția e ridicată din pietre mici și mijlocii, sparte și puțin cioplite, poziționate orizontal și lipite cu o soluție de var, pietriș de râu și ceramică de construcție spartă. Terenul nu a fost consolidat în mod special înainte de construcție.  La turnuri, șir de pietre are forma unui soclu construit din lespezi de 1,90 lungime, așezate longitudinat.. Deasupra lor urmează, până la înălțimea de 1,20 m, în trei trei straturi aliniate orizontal, în același sistem de alternare. Zidul dintre turnuri este construit în același fel, dar fără plinta de la bază.. Unele locuri sunt umplute cu fragmente de ceramică de construcție și mortar roșu.[3]

Construcția este foarte solidă, dar nu foarte precisă, în mare parte datorită utilizării materialelor de construcție eterogene luate din clădiri mai vechi. Nu există urme de construcție de cărămidă în alte părți ale fortului și nicăieri nu s-au păstrat mai mult de trei cărămizi într-un element de construcție.

Reconstrucția și modernizarea zidurilor ruinate s-au făcut mult mai târziu, probabil în prima jumătate a secolului al IX-lea, când societatea bulgară a avansat în dezvoltarea socio-economică si a reușit să realizeze construcții monumentale, iarstatul avea nevoie de puncte de apărare pe Dunăre.

SEMNIFICAȚIA SITULUI

Zidul cetății sudice este una dintre cele mai impresionante facilități de apărare militară din Bulgaria de la Antichitate și Evul Mediu și nu există nici un analog între fortificațiile antice și medievale.

INFORMAȚII PENTRU VIZITATORI

Facilitatea este deschisă și este se poate vizita

ALTE INFORMAȚII

Vechea ceramică bulgară din acest strat cultural evidențiază faptul că slavii și protobulgarii s-au stabilit pe ruinele Dorostolului abandonat. În timpul invaziei din secolele VI-VII, populația din Dorostol a fugit din oraș. La Varna s-a găsit o placa cu epitaf a episcopului Dorostolui, Dulkisimos, care găsit adăpost și a murit în Odessoss. În catedrala din Ancona, Italia se păstrează moaștele Sf. Dasius, pe al cărui sarcofag stă scris că au fost aduse de Dorostol. Astfel, locuitorii fugari au luat cu ei cele mai sfinte relicve ale orașului, dar acestea nu au mai fost returnate, pentru că nici vechea populație nu s-a mai întors.

G. Atanassov. Castelul roman-bizantin Durostorum-Dorostol de pe malul Dunării din Silistra. - Arheologie, 1, 2013, pp. 52-70.

G. Atanassov. Cetatea Durostorum-Dorostor-Drastar pe malul Dunării din Silistra. Silistra, 2013.

G. Atanasov, N. Russev. Zidul cetatii Dorostol/Drustur VI-X vv. - Stratum plus, 6, 2014, pp. 239-241.

G. Atanasov. Durostorum - Dorostol - Drastar - Silistra. Cetatea dunăreană (4 - 19 c.). - În: Corpul așezărilor antice și medievale din Bulgaria, vol. 2, Sofia, 2013, p. 493-587

CLASIFICAREA SITULUI

Sit arheologic
 

[1] <https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D1%80%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%81%D0%B5%D1%82_%D0%B8_%D0%BF%D1%8A%D1%80%D0%B2%D0%B8_%D0%BF%D0%B5%D1%85%D0%BE%D1%82%D0%B5%D0%BD_%D0%B2%D0%B0%D1%80%D0%BD%D0%B5%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA>(23.04.2018)

[2] Bg.wikipedia.org<https://bg.wikipedia.org/wiki/%D0%A2%D1%80%D0%B8%D0%B4%D0%B5%D1%81%D0%B5%D1%82_%D0%B8_%D0%BF%D1%8A%D1%80%D0%B2%D0%B8_%D0%BF%D0%B5%D1%85%D0%BE%D1%82%D0%B5%D0%BD_%D0%B2%D0%B0%D1%80%D0%BD%D0%B5%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8_%D0%BF%D0%BE%D0%BB%D0%BA> (23.04.2018)

[3] Dariknews.bg <https://dariknews.bg/regioni/dobrich/silistra-otbelqzva-godishnina-ot-dravskata-epopeq-i-syzdavaneto-na-31-vi-polk-1558018> (23.04.2018)мммммммммммммммккмк4мммкккл