Rezervația arheologică națională "Orașul antic și medieval Durostorum-Drastar "

LOCAȚIE

Rezervația arheologică „Orașul antic și medieval Durostorum-Drastar " acoperă un teritoriu de peste 200 de hectare. și ocupă ¾ din zona locuită din Silistra, la 429 km de capitala Sofia. De la Sofia la Silistra există un autobuz din Autogara Centrală din Sofia de trei ori pe zi, precum și un tren, de asemenea de trei ori pe zi, de la Gara Centrală Sofia.

DESCRIERE

Rezerva include trei zone: 1. rezerva în sine acoperă limitele cetatii Durostorum-Druster la coasta Dunării și zonele înconjurătoare. 2. Zona taberei legionare acoperă partea centrală și nord-estică a orașului Silistra. 3. Zona necropolisului acoperă periferia sud-estică a orașului Silistra.

Drastar este numele medieval al actualului oraș Silistra. Orașul apare pe fundațiile vechiului oraș antic Durostorum. Durostorum a devenit nucleul orășelului medieval Drastar. După convertirea bulgarilor, a fost sediul Bisericii Ortodoxe Bulgare, iar în timpul celei de-al doilea regat bulgar a fost centru metropolitan. Are două ziduri fortificate, la nord și la sud.

ISTORIE

Zona 1. Aici se află cetatea orașului cu o suprafață de aproximativ 6,5 hectare. În secolul al III-lea, cetatea avea o suprafață de aproximativ 4 hectare cu turnuri dreptunghiulare și o poartă. După distrugerea sa în secolul V, in secolul al VI-lea in timpul împăratului Iustinian cel Mare sa construit o nouă cetate fără precedent în fortificații antice și medievale. Aceasta cetate a fost reconstruită în secolul al IX-lea prin Khan Omurtag și a fost Cetatea Drustur în perioada IX-XIV c., si apoi Silistra în XV-XVIII., așa cum este descris de Evliya Çelebi. A fost distrusă în 1810 în timpul războiului ruso-turc. Următoarele clădiri au fost investigate. 1. Palatul lui Khan Omurtag  utilizat în scopurile vizate de hanilor și țarii bulgari până la sfârșitul secolului al zecelea. 2. Baia Palatului, la est a palatului folosit ca intenționat până la sfârșitul secolului al zecelea. 3. Templu pagan / templu zeului Tangra / utilizat în prima jumătate a secolul IX. 4. cazarma garnizoana Drustur sa bucurat încă de la începutul secolului până la sfârșitul secolului al zecelea. 5. Catedrala Patriarhală Biserica Episcopala sa bucurat de la mijlocul secolului la începutul secolului al zecelea. 6. Palatul Episcopal, Biserica patriarhală și metropolitane pe malul râului 7. Catedrala patriarhală folosită de la secolul X până la sfârșitul secolului al XI-lea. 8. Episcopii, reședința patriarhală și metropolitane utilizate de mijlocul al secolului IX pana la secolul al XIV-lea. 9. Portul langa zidul de nord, folosit de la X la XIV c.

Zona 2. Acesta acoperă o suprafață de peste 100 de hectare. și include: a. zona de tabără legion romane 22 ha din care sunt explorate peretele de sud-vest cu turnuri și clădiri ale legionarilor și ofițer - Centurion, pasaje din nord-est și cetate. b. Canabele - cartiere civile Durostorum de care sunt explorate patru străzi, mai mult de 30 de case, o biserică, reședința Prefecților din provincia Mizia, trei bazilici creștine timpurii, Palatul Episcopal. IV - VI și 2 băie de oraș.

Zona 3. Aceasta acoperă necropola lui Durostorum pe un teritoriu de aproximativ 40 de hectare. Au fost zeci de morminte romane studiate, 14 sarcofag de piatră, 9 morminte din zidărie, inclusiv mormântul picturi murale remarcabile și un mausoleu-martirium martirilor Dorostolului ai secolului al patrulea. Maxim, Dada și Kvintlian.

Zidul de Sud este una dintre cele mai impresionante facilități de apărare militare din Bulgaria, datând din antichitate și Evul Mediu. Acesta este construit sub împărații romani Dioclețian și Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea. A fost restaurat în timpul împăratului Iustinian cel Mare (527-565), ca o fortificație fără egal în antichitatea târzie. Este o cetate poligonală solidă, măsurând aproximativ 350 x 240 de metri, cu pereți groși de la 3,60 până la 4,20 m, cu două porți, cu turnuri pentagonale sau triunghiulare înalte de peste 12 m. Fortăreața fost distrusă de slavi și proto-bulgari prin secolul al VII-lea și a fost restaurată de Han Omurtag (814-831). A fost folosită ca cetate a orașului fără întrerupere până la începutul secolului al XIX-lea.[1]

Din zidul sudic al cetății este astăzi vizibilă o porțiune de 40 de metri, cu patru turnuri.. La două dintre turnuri - rotund și triunghiular - s-au păstrat doar temeliile. Zidul are o grosime de 3,60 m. Temeliile turnurilor au o lățime de 3,80 și respectiv 3,90 metri, cu o adâncime de 3 m. Construcția e ridicată din pietre mici și mijlocii, sparte și puțin cioplite, poziționate orizontal și lipite cu o soluție de var, pietriș de râu și ceramică de construcție spartă. Terenul nu a fost consolidat în mod special înainte de construcție.  La turnuri, șir de pietre are forma unui soclu construit din lespezi de 1,90 lungime, așezate longitudinat.. Deasupra lor urmează, până la înălțimea de 1,20 m, în trei trei straturi aliniate orizontal, în același sistem de alternare. Zidul dintre turnuri este construit în același fel, dar fără plinta de la bază.. Unele locuri sunt umplute cu fragmente de ceramică de construcție și mortar roșu.

Construcția este foarte solidă, dar nu foarte precisă, în mare parte datorită utilizării materialelor de construcție eterogene luate din clădiri mai vechi. Nu există urme de construcție de cărămidă în alte părți ale fortului și nicăieri nu s-au păstrat mai mult de trei cărămizi într-un element de construcție.

Zidul de nord are o grosime de 4,20 m. Construcția pornește de la un soclu cu două trepte de piatră cioplită și continuă, în toate cele trei straturi, pe ambele fețe ale zidului, cu blocuri cu dimensiuni de 50, 42, 90, 70 și 58 cm. În unele locuri, blocurile sunt montate fest, în altele au cu rosturi cu lațime de 4 pana la 6 cm, umplute cu un strat hidrofob rosu. În construcție s-au folosit cornișe vechi de calcar și marmură, pietre funerare, etc.

În 2007, în timpul săpăturilor de prezervare generate de existența unui șantier de construcții, în jumătatea de est a zidului de nord a fost descoperita poarta principală a Drusturului medieval. O asemenea fortificație se mai găsește numai în Palestina. Baza are o lățime de 2,5 metri. Pe peretele de 12 metri există turnuri triunghiulare și pentagonale. Poarta reprezintă o trecere prin zid, sub formă de arc, flancată în interior, și, posibil, și în exterior, cu masive planuri trapezoidale. Pasajul are o lățime de aproximativ 2,20 m. În colțul de nord-vest, unde zidul are grosime de 3,60 m, un turn dreptunghiular este construit acolo unde zidul face un cot către sud-est. Exista un parter circular gol. Nu există date referitoare la o instalație care să fi permis urcarea în turn. Dimensiunile maxime sunt de 10x9, iar grosimea zidurilor ajunge la 2,50m. [2]

Durostorum antic a fost fondat în anul 106, când, din ordinul împăratului Traian, pe teritoriul actual al orașului a staționat una dintre unitățile de elită ale Imperiului Roman - Legiunea a XI-a Claudius. Acesta a fost începutul unei istorii remarcabile și glorioase. În anul 169, împăratul-filosof Marcus Aurelius a declarat Durostorum drept oraș roman autonom - municipium. A fost gestionat de doi duumvri aleși, doi asistenți și doi chestori - casieri ai municipiului. Orașul a fost afectat de invazia costobocilor din anul 170, dar s-a refăcut rapid.

Între secolele al ІІ-lea și al VІ-lea, Durostorum a fost principala apărare a imperiului împotriva barbarilor. Durostorum, unde se afla un centru administrativ și economic și o stație vamală importantă, a cunoscut atunci zilele sale de glorie: au fost construite clădiri publice mari și frumoase, temple, bazilici, băi și case private; statuete de marmură, basoreliefuri decorau piețele și conducte de apă alimentau orașul..

În 238, carpii au capturat orașul, l-au jefuit și i-au luat locuitorii în sclavie. Durostorum a fost distrus pentru prima dată. În anii 294, 303 și 304, împăratul roman Dioclețian a vizitat Durostorum care, din 296, a devenit centrul eparhiei Moesia. Între 366-369 , în timpul primului mare război împotriva Romei, împăratul Valens a locuit în Durostorum.

În 377 goții au jefuit și au ars orașul, dar daunele au fost recuperate mai târziu. Aici, în 390 a fost născut „salvatorul Romei“, numit „Ultimul roman“ Flavius ​​Aetius.

De la 527-565, în timpul domniei împăratului bizantin Iustinian, orașul are deja un nume nou - Dorostol. Meterezele au fost restaurate după atacurile hunilor, în 441 și ale goților, în 474. În 586 orașul a fost capturat de avari, dar în curând a revenit la Bizanț. În 594, strategul bizantin Prisk a transformat Dorostol într-o bază militară de acțiune împotriva slavilor

SEMNIFICAȚIA SITULUI

Orașul vechi Durostorum a fost principala cetate defensivă a imperiului împotriva barbarilor, apoi a devenit Drustar, centrul Bulgariei medievale. După convertirea la creștinism a bulgarilor a fost transformat în scaunul Bisericii Ortodoxe Bulgare. În timpul celei de-al doilea țarat bulgar a devenit centru metropolitan.

INFORMAȚII PENTRU VIZITATORI

Situl este liber pentru vizitare

CLASIFICAREA SITULUI

Sit arheologic.

[1] Museumsilistra.com <http://www.museumsilistra.com/index.php/yuzhna-krepostna-stena> (24.04.2018)

[2]   Vestnikstroitel.bg <<vestnikstroitel.bg/archive/24662_строителството-в-древна-силистра/>> (24.04.2018)